Până când ne mai riscăm viața?!

Ieri la Penitenciarul Giurgiu a avut loc o tentativă de omor pentru că o armă tăioasă (lamă de cuțit) la gâtul unui agent aflat în serviciu nu înseamnă ultraj ci tentativă de omor. Pe scurt, deținutul a găsit un motiv plauzibil și legal să fie scos din cameră iar după ce a vorbit la telefonul aflat pe holul secției după un reproș adresat agentului supraveghetor s-a repezit asupra acestuia și punându-i la gât o lamă improvizată de cuțit l-a tras din zona de vizibilitate. Oricum agentul executa singur serviciul pe secție așa cum se întâmplă de regulă la Giurgiu din lipsă de personal. Urmare a strigătelor agentului, colegul aflat în supraveghere la curtea de plimbare a urcat pe secție și a intervenit. Din fericire, apelul victimei a fost recepționat la timp doar pentru că vocea puternică și auzul fin al colegilor implicați i-a ajutat (sistemul mandown este în așteptare că nu avem buget).
Se cunoaște faptul că lucrătorii din sistemul penitenciar nu sunt niște plângăcioși sau fricoși ci oameni cu caracter puternic.
Și totuși vine vremea când indignarea, frustrarea și nemulțumirea față de cei responsabili trebuie exprimată. Ce facem astăzi este doar primul pas în demersul nostru și nu ne vom opri până când entitățile ce răspund de soarta sistemului nu vor înțelege că așa nu se mai poate. Dezinteresul față de oameni și nevoile trebuie să înceteze.

Penitenciarul Giurgiu custodiază peste 1000 de deținuți clasificați în regim închis și de maximă siguranță. Peste aceste aspecte vine “calitatea” deținuților, apartenența la clanuri, problemele lor medicale (inclusiv psihice pentru unii), gradul de risc și așa mai departe.
Se pare că pentru Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Justiției nu contează problemele cu care ne confruntăm ci doar îndeplinirea obiectivelor.
Însă, dacă ajungem să ne îndeplinim sarcinile de serviciu doar cu riscul vieții atunci lucrurile sunt grave.

Solicităm de mult timp și cât de des putem:

  • Redimensionarea statului de organizare prin suplimentare de posturi mai ales în sectorul operativ – angajații din operativ au la acest moment peste 250 de ore suplimentare și concediu de odihnă pe 2016 neefectuat. În aceste condiții se lucrează cu un agent pe 10 din cele 13 secții de deținere iar la finele anului se dă în folosință încă 200 de locuri de cazare. Solicităm suplimentarea statului pentru că acei deținuți vor trebui supravegheați. Nici măcar nu avem posturi darămite să ne gândim la angajare.
  • Solicităm dotarea angajaților cu echipamente pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu – sistem mandown, sistem integrat de pază și supraveghere, echipamente de protecție și așa mai departe;
  • Solicităm dotarea parcului auto – la acest moment în curtea unității sunt vreo 7-8 autovehicule pregătite pentru casare iar în schimbul lor ni se livrează autoturisme tip Logan (nu e rău nici așa dar sunt suficiente). Problemele sunt în zona de transport deținuți unde colegii din structura de escortare fac mai multe drumuri pentru că lipsesc mijloacele auto iar cele existente prezintă defecțiuni sau nu au condiții umane pentru cei transportați (agenți sau chiar deținuți).
  • Solicităm introducerea telefoanelor în camerele de deținere – astfel se reduce numărul de deținuți pe holul secțiilor precum și timpul petrecut de aceștia în contact unul cu celălalt și inclusiv riscul de agresiuni asupra cadrelor sau chiar între ei. 

Guvernul, prin M.J. încearcă să-și respecte obligațiile față de Uniunea Europeană și alocă bani pentru locuri de deținere uitând (cu intenție) să încadreze personal pentru supraveghere, pază, asistență medicală și de reintegrare socială a deținuților ce vor fi transferați aici.
Se pare că Giurgiu a devenit de mai mulți ani unitatea etalon în sistem și factorii responsabili au înțeles că aici se lucrează bine în orice condiții.
Se pare însă, că am ajuns și noi la capătul puterilor și la limita de a ne executa serviciul cu prețul vieții.

Drept urmare, Filiala Giurgiu a Sindicatului Național al Lucrătorilor de Penitenciare ce reprezintă peste 86% din personalul Penitenciarului Giurgiu atrage atenția ANP și MJ cu privire la dezinteresul arătat față de această unitate și solicită o reanalizare a priorităților de alocare de fonduri respectiv încadrare cu personal după suplimentarea corespunzătoare și urgentă a statului de organizare.

Suntem un sindicat echilibrat în relația cu administrația și înțelegem parte din problemele invocate însă până la viața și integritatea angajaților.

Comentarii închise.